Suveranul Pontif oficiază sâmbătă Vigilia Pascala, slujba care premerge ziua Învierii și pregătește ieșirea din postul Paștelui, care a durat 40 de zile.
În România, lor li se adaugă și credincioșii Bisericii Române Unite cu Roma, greco-catolicii.
Episcopul de Cluj-Gerla Florentin a vorbit înaintea sărbătorii despre nevoia de meditație și mărturisire în viața creștină: „A trăi misterele credinței înseamnă a trăi ceea ce mărturisim, adică o viață creștină. Aceasta presupune o luptă neîncetată: «viața creștină este o luptă permanentă», ne spune Sf. Părinte, «dar o luptă foarte frumoasă, care ne permite să facem sărbătoare ori de câte ori Domnul învinge în viața noastră» (G.E. 158). Am înțeles că, prin Învierea Sa, Hristos Domnul a învins răul și moartea. Să îl lăsăm să fie mereu învingător și în luptele noastre spirituale, și astfel, întreaga noastră viață să devină o continuă sărbătoare”, arată episcopul greco-catolic.
În Catedrala Sf. Iosif din București, celebrarea solemnă a Vigiliei Pascale începe sâmbătă, de la ora 23.00, fiind prezidată de Arhiepiscopul Mitropolit Ioan Robu. PS Cornel Damian va prezida, duminică, la ora 10.30, Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului.
Papa Francisc va celebra, la ora 11.00 (ora României) Sfânta Liturghie solemnă a Învierii Domnului în Piața Sf. Petru de la Vatican. În jurul orei 13.00, Suveranul Pontif va rosti Mesajul de Paști și va pronunța binecuvântarea „Urbi et Orbi” (către Cetate și lume).
Bisericile occidentale folosesc un calendar propus de papa Grigore al XIII-lea, sistem care a corectat, în 1582, erorile calendarului iulian, introdus de Iulius Cezar. În același timp, credincioșii ortodocși celebrează Învierea în funcție de o variantă revizuită a calendarului iulian, din care au fost tăiate 13 zile. Potrivit primului conciliu de la Niceea, Paștele se sărbătorește în prima duminică de după prima lună plină care coincice sau succede echinocțiului de primăvară.
Catolicii și o parte dintre protestanți folosesc calendarul acceptat în lumea occidentală pentru a stabili echinocțiul de primăvară. În același timp, creștinii ortodocși au căzut de acord în 1923 să continue să calculeze data Paștelui folosind vechiul calendar, până când toate bisericile orientale vor trece la calendarul gregorian. Așa se face că se folosește pentru calcul data de 3 aprilie din calendarul laic, după calendarul vechi 21 martie. Biserica ortodoxă finlandeză și cea estoniana sunt singurele care sărbătoresc Paștele după calendarul gregorian.
Paștele catolic în jurul lumii. Obiceiuri și tradiții
Modul în care este celebrat Paștele diferă în funcție de confesiuni, dar există și tradiții specifice țărilor sau regiunilor
În Franța, clopotele din biserici nu mai sună de joi până sâmbătă, pentru că, se pare, sunt plecate la Roma, de unde se întorc, în noaptea de Paști, vărsând pe drum dulciuri pentru copii. Duminică, după tradiționala slujbă de Paști și vânătoarea de ouă organizată prin grădini, familia se reunește în jurul unui platou cu friptură de miel. În unele regiuni franceze se spune că un iepure este cel care aduce ouă și le ascunde în cuiburile realizate de copii cu o zi înainte, potrivit vive-paques.com.
Prăjitura specifică de Paști în Italia este „Colomba”, un cozonac în formă de porumbel, simbol al veștilor bune. Și italienii mănâncă friptură de miel în prima zi de Paști, în timp ce luni se organizează de obicei picnicuri.
În Spania și Portugalia, zilele de joi și vineri dinainte de Paști și cea de luni sunt sărbători oficiale. În Spania, prăjitura specifică este Mona, un tip de cozonac auriu peste care se pun ouă colorate înainte de a fi băgat la cuptor. În Săptămâna Mare sau a Patimilor, pe străzi au loc zilnic procesiuni și spectacole de teatru.
În Marea Britanie, nu mielul, ci jambonul de porc se află pe masă în prima zi de Paști. Porcul este considerat simbolul norocului la englezi. Ouăle de Paști sunt un alt element specific și sunt tema unor jocuri organizate atât pentru copii, cât și pentru cei mari. În unele zone din Marea Britanie, există obiceiul ca cei mici să colinde din casă în casă pentru a cere dulciuri, așa cum se face de Halloween în SUA.
În Finlanda, copiii deghizați în bătrânici sau vrăjitoare sună la casele vecinilor, pentru a primi dulciuri. Tradiția, numită Virpominen, vine de la o veche legendă potrivit căreia trolii și vrăjitoarele se plimbau la vedere în perioada cuprinsă între Vinerea mare și prima zi de Paști. Aceeași tradiție exista deja în Suedia în urmă cu 100 de ani.
În țările scandinave se mai spune că, în prima zi de Paști, trebuie să te trezești devreme pentru a vedea Soarele dansând. Galbenul solar este, de altfel, culoarea decorațiunilor de Paști în Danemarca, Norvegia și Suedia.
În Polonia, apa, simbolul vieții, face parte din sărbătoare. În a doua zi de Paști, oamenii se stropesc cu apă pentru a îndepărta păcatele. Ziua se mai numește Lunea udă – Smigus Dingus. Totodată, Wielkanoc, noaptea de Înviere, este o ocazie de a expune ouăle colorate sau decorate cu fir din lână.
Ouăle sunt la loc de cinste și în Rusia, pictate sau decorate în roșu cu o fiertură din coji de ceapă. Rușii pun pe masa de Paști miel cu unt sau jambon de porc la cuptor, Kulich, un tip de cozonac cu rom și șofran, și paska, similară desertului românesc.
Ouăle și mielul se găsesc pe masa de Paști și în Grecia, iar printre preparatele specifice se numără ciorba de burtă în care au fost fierte inima și plămânii animalului. Exista tradiția ca mesenii să încerce să spargă ouăle colorate în roșu, simbolul sângelui lui Iisus. Tot pe masa de Paști se va găsi tsoureki, un fel de cozonac împletit decorat cu migdale și ouă roșii.
În Germania, familia se reunește în jurul focului de Paști, Osterfeuer, odată cu căderea nopții, o veche tradiție care celebrează primăvara. Tot un iepure este cel care aduce ouă de ciocolată, pe care pe lasă în cuiburi pregătite în prealabil de copii. Mai există tradiția decorării copacilor cu coji de ouă colorate, care simbolizează fructele asociate vremurilor calde.
În SUA, tot un iepuraș le aduce copiilor dulciuri, iar, în a doua zi de Paști, are loc vânătoarea de ouă, organizată chiar și la Casa Albă.
Luptând de mulți ani contra proliferării iepurilor care provoacă mari distrugeri pe continent, australienii încearcă să îi înlocuiască cu un iepuraș marsupial specific zonei („bilby”), o specie aflată pe cale de dispariție. Încasările rezultate din vânzarea versiunilor din ciocolată ale acestui animal sunt colectate pentru programele de protejare a speciei.
Insula Paștelui
Paștele este celebrat aproape în toată lumea. Dar există o mică insulă pierdută în Oceanul Pacific, foarte departe de civilizație, care poartă numele acestei sărbători. Totuși, deși Insula Rapa Nui, situată la est de Oceania, poartă numele Paștelui, aceasta nu ascunde ouă colorate printre misterioasele sale statui din piatră. Poartă acest nume pentru că a fost descoperită de Jakob Roggeven în ziua de Paști a anului 1722.